Crin Antonescu susţinea deunăzi că, la rigoare, va muri cu Traian Băsescu de gât. Mai mult, ne îndemna să nu ne temem de preşedintele suspendat. Însă acum, nu Băsescu e problema, ci însuşi liberalu Antonescu, fiindcă acţiunile sale inspiră chiar teamă.
Şi asta pentru că interimarul, cel care se crede deja buricul României, omul care, mimând înţelepciunea, vorbeşte doar în pilde, a făcut prostia – ca să mă exprim decent – să-l accepte pe Dan Şova în Guvernul României. Aşa că, în acest moment, nu avem doar Europa împotriva noastră, ci şi comunitatea evreiască – de la Bucureşti până hăt, departe, la Centrul Simon Wisenthal din New York.
Iată, cum era firesc, ieşirile antisemite ale „eminenţei cenuşii” Dan Şova n-au fost uitate.
Sincer, de la Ponta nu am pretenţii în ce priveşte numirea lui Şova. Însuşi premierul a purtat, cu mândrie, la o manifestare oficială a partidului, un tricou cu Che Guevara, ignorând faptul că cel din urmă a executat sute şi sute de oameni fără judecată. Dar, mai ales, fără să clipească. Cu siguranţă, doctorul în drept Ponta ştie că o crimă, indiferent de motivaţia politică, rămâne o infracţiune gravă şi, de regulă, nu se prescrie. Iar dacă Victor Ponta umblă cu Guevara pe piept, luându-l drept model, cum să nu-i ofere lui Şova o sinecură substanţială? Că doar nici lui Mazăre nu i-a cerut să vreodată renunţe la ţinuta de revoluţionar cubanez, asortată cu trabuc à la Fidel Castro, ori să se abţină să defileze în uniformă ofiţer nazist. Cred că nu trebuie să vă mai amintesc faptul că şi spectacolul ieftin pe care l-a dat primarul din Constanţa în respectiva uniformă SS a revoltat comunitatea evreiască.
La începutul anului, Şova a fost mazilit de Ponta din funcţia de purtător de cuvânt al PSD, pe motiv că a negat Holocaustul. Acum, acelaşi Ponta îl numeşte pe Şova ministru în Guvernul României, declanşând un scandal de pomină, cu efecte greu de anticipat.
Primul a vorbit Erwin Simsensohnl, preşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti, care a spus: „Doar în România poţi să negi Holocaustul şi apoi să fii numit ministru. În ceea ce ne priveşte, este inacceptabil. Nu vom sta degeaba atunci când o asemenea persoană este numită ministru.” Apoi a venit rândul lui Efraim Zuroff, directorul Centrului Simon Wisenthal din New York, cu o declaraţie scurtă, dar la fel de dură: „Dan Şova ar fi un oaspete bine-venit în Iran! E revoltător că se află în Guvern!”
Cu siguranţă vor urma şi alte luări de poziţie legate de numirea lui Şova, poate chiar ale unor şefi de stat şi de guverne şi deja anticipez ce va răspunde Antonescu – în engleză ori română. Omul e deja previzibil. Sunt sigur că, acoperindu-se de cuvintele: democraţie, stat de drept, cetăţeni, drepturi, referendum, legitimitate, justiţie, Băsescu, agenturi, ţara ţărişoara noastră, o să ne facă să-i remarcăm indignarea superioară legată de faptul că nişte străini îşi permit să ne critice. Modelul nu-i liberal, ci totalitar, dar a dat roade.
Apoi, un anumit post de televiziune îi va demasca, cu mânie proletară, pe toţi cei care au avut tupeul să-l numească antisemit pe Şova. Restul e tăcere. Părerea mea.
Dar, o sa vedeti, se poate si mai rau.