search
top

Iona Groşan sau valorosul agent secret GAVRILA

Cu 20 de zile înainte de împuşcarea lui Ceauşescu,  Ioan Groşan – agentul GAVRILA – raporta ofiţerului de legătură despre întâlnirea cu Emil Hurezeanu din Germania ori cu membri „Societăţii Scriitorilor Români” din Franţa, dar şi despre depresia celui mai bun prieten al său – Iona Buduca

COTA Şl TITULARUL DOSARULUI

SIE 57308 – titular GROŞAN IOAN (49 f.).

MOTIVUL Şl PERIOADA DESCHIDERII DOSARULUI
Referent literar la Uniunea Artiştilor Plastici din Bucureşti, titularul a fost luat în studiu de Centrul de Informaţii Externe (spionajul românesc de dinainte de 1989 – n.n) „în scopul recrutării ca informator şi stabilirii posibilităţilor de a fi folosit în acţiunea deschisă asupra lui E.H.”

NUMELE CONSPIRATIV Şl PERIOADA UTILIZARII
Nume conspirativ de candidat la recrutare: „GAVRILA”.
Perioada: 1989-1990.

DOCUMENTE CARE ATESTA TRANSMITEREADE INFORMAŢII CATRE SECURITATE POTRIVIT ART. 2 LIT. B.

• Raport – priveşte pe E.H. din 06.12.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „În discuţiile purtate la data de 04.12. a.c. cu «GAVRILA» acesta a relatat în legătură cu E.H. următoarele: /…/ Spre sfârşitul lunii octombrie a.c. a luat legătura telefonic cu E.H. /…/ „Telefonul l-am dat din PARIS numărul fiindu-mi dat de D.F. De la acesta din urmă am aflat, cât şi de la ceilalţi români pe care i-am văzut la PARIS, că E.H. este în prezent numărul 1 la post, viitorul director al secţiei române, şef al emisiunii «Actualitatea Românească». /…/Spre sfârşitul şederii mele în străinătate, în drumul de întoarcere în ţară am traversat pentru 4 zile R.F. Germania, oprindu-mă o zi la FRANKFURT, unde am fost găzduit de o relaţie de a mea, respectiv scriitorul H.C. /…/ Tot la el l-am văzut şi pe scriitorul W.S. /…/ La MÜNCHEN am stat 3 zile, găzduit de o relaţie de a mea, respectiv A.H., având posibilitatea să locuiesc şi la mama lui N.B. Chiar în ziua sosirii mele, în cursul dimineţii l-am sunat din nou la post pe E. H., care mi-a spus că nu poate pleca dimineaţa de la program şi am stabilit să ne întâlnim în centru după orele 18, când el termină programul. Am fost cu el la berăria aleasă de el, unde am mâncat şi am băut până la miezul nopţii. /…/ E.H. a venit la întâlnire cu autoturismul său, respectiv /…/ şi în prima zi a făcut cu mine un tur al oraşului MÜNCHEN. /…/ Am povestit despre perioada studenţiei la CLUJ, cât şi situaţia prezentă a noastră. Mi-a spus că nu s-a căsătorit şi nici nu are deocamdată de gând să facă acest pas, că are o prietenă, cetăţeană germană cu care trăieşte. Creaţia literară a lăsat-o pe ultimul plan, prin activitatea desfăşurată la post este un om politic şi efectiv nu are timp de literatură, deşi citeşte mult din lucrările apărute în ţară. /…/ I-am spus că m-am văzut la PARIS cu D.F. şi cu ceilalţi scriitori români stabiliţi în ultima vreme în FRANŢA, precum şi cele discutate cu el referitor la scriitorul ieşean D. P., la fracţiunea care se crede că există în organul de securitate român /…/ E. H. a ţinut să-mi precizeze că, în cazul lui D.P., ştirea difuzată pe post privind arestarea de la IAŞI este certă /…/ A sesizat că la post se cunoaşte foarte bine şi ce se întâmplă în ţară şi se constată că este foarte bine informat în privinţa scriitorilor din ROMÂNIA, ştie mai bine ca mine. Mi-a confirmat că şi la post se discută despre existenţa fracţiunii favorabile schimbărilor la Securitatea română, idee susţinută de posibilitatea ce i s-a oferit lui D.P. de a da telefonic interviul publicat ulterior în ziarul francez «Liberation». (sublinierea D.I.) E.H. posedă o mulţime de date asupra situaţiei din ţările socialiste /…/ dovedind o pregătire politică şi ziaristică deosebită. S-a arătat foarte preocupat de modalitatea determinării poporului român, prin activitatea vestului, de a acţiona concret pe linia unor schimbări şi în ROMÂNIA./…/ Astfel a arătat că a discutat acest aspect şi cu cei din conducerea actuală a secţiei române, propunând o direcţie de acţiune, dar nu a fost înţeles, calificându-i pe cei din conducere, drept «ramoliţi». A făcut în continuare expunerea ideii sale, respectiv faptul că, după părerea sa, care cunoaşte psihologia românului, mai bine decât bătrânii de la post, degeaba difuzează «Europa Liberă» tot felul de materiale critice la adresa conducerii şi mai ales la adresa lui …. (N.C., n. D.I.) întrucât românul va zice imediat «bine i-a spus-o» şi se va aşeza din nou la cozi, deci fără nici o valoare. Poporul român trebuie educat, ar trebui ca postul să facă emisiuni speciale în care să explice ce este parlamentarismul, ce înseamnă democraţie, ce înseamnă pluripartitism /…/ Era convins că o asemenea cale ar da rezultatele scontate în Occident. /…/ E.H. a afirmat că într-adevăr, ungurii au sărit calul în problema TRANSILVANIEI, dar au şi marşat pe unele greşeli făcute în ţară de…. (N.C, n. D.I.), în special în problema sistematizării satelor. /…/ E.H. a făcut referiri la faptul că este şicanat permanent de Securitate, rezultând că acest lucru îl determină să fie mai dur, decât ar vrea pe post. Astfel a precizat că, deşi îşi schimbă săptămânal numărul de telefon de la domiciliu, primeşte telefoane, dar şi scrisori de ameninţare cu moartea, precizând că astfel de metode nu-i pot influenţa activitatea de la post. (sublinierea D.I.) /…/ Probabil că E.H., deşi s-a comportat foarte prieteneşte cu mine, în contextul celor de mai sus a avut totuşi unele reţineri, puse în evidenţă de faptul că nu m-a invitat la domiciliul său şi nici nu mi-a dat numărul de telefon de la domiciliu. /…/ După părerea mea influenţa cea mai puternică, care a determinat aceste convingeri ulterioare a avut-o asupra sa un om de litere din SIBIU, respectiv W.A., care a emigrat prin anii 1980 în R.F. GERMANIA. De asemenea, în aceeaşi măsură poate a fost şi I.N., de care E.H. era foarte apropiat, ajutându-l pe acesta în redactarea diverselor lucrări, [pasaj protejat]. Se poate vorbi chiar şi de un început de disidenţă la E. H., în perioada cât a fost în ţară, datorată nemulţumirilor sale în privinţa realizării. /…/ Vreau să menţionez că la el nu este vorba de antiromânism, de anticomunism, ci realmente de anti… (ceauşism, n. D.I.), ca de altfel şi la ceilalţi scriitori stabiliţi în ultima perioadă în FRANŢA, despre contactele de care v-am relatat (sublinierea D.I.). /…/” Este de presupus că «GAVRILA», a şi fost exploatat informativ în special de E.H. Datele vor fi exploatate într-o notă la conducerea C.I.E.”, f. 28-33.

• Notă privind «Societatea Scriitorilor Români» din 05.12.1989, întocmită şi semnată olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „În discuţiile purtate la data de 04.12 a.c. cu «GAVRILA» în legătură cu preconizata înfiinţare a «Societăţii Scriitorilor Români» şi implicaţiile acestei acţiuni în ţară, elementul a relatat următoarele: „Vreau să vă informez cu o problemă foarte acută pe care vă rog să o transmiteţi superiorilor, ea cerând o rezolvare cât mai urgentă. La PARIS se discută de câtva timp problema înfiinţării unei «Societăţi a Scriitorilor Români», fiind vorba de o uniune a scriitorilor români din vest, însă putând să se înscrie şi oameni de litere din ţară. Ideea este agreată de majoritatea oamenilor de litere români din străinătate, grupul din FRANŢA fiind cel care a pornit acţiunea şi a pus rădăcinile. /…/ N.B. este cu grupul lui M.L. /…/ dar se pare că până în primăvara anului viitor (1990), respectiv aprilie, lucrurile se vor limpezi, (sublinierea D.I.) /…/ Vis-a-vis de această acţiune preconizată în exterior, trebuie înţeles foarte bine şi luate măsuri urgente în ţară în perioada următoare. În Uniunea Scriitorilor din R.S. ROMÂNIA nu s-au mai făcut primiri, nici măcar ca membri stagiari de prin 1981, în această situaţie fiind mulţi scriitori tineri /…/. Nu vreau să sune ca un avertisment, dar dacă Uniunea Scriitorilor nu va reîncepe să facă noi primiri în continuare, eventual într-o primă fază ca membri stagiari, vă garantez că majoritatea se vor înscrie dincolo, în Societatea Scriitorilor Români, care-i vor primi cu braţele deschise, (sublinierea ofiţerului) /…/ De altfel, la recenta mea vizită în FRANŢA mi s-a propus acest lucru, eu replicând că trebuie să mai reflectez, întrucât am o familie, 2 copii în ţară şi nu vreau să se întâmple ceva. D.Ţ., fără a-mi face propunerea concretă, a spus că dacă vreau să rămân în FRANŢA, ei mă pot ajuta, eu replicându-i că încă nu mă gândesc la acest pas”, f. 34-36. /…/ .

• Notă privind grupul de străini român şi unele elemente din emigraţiei din 05.12.1989, întocmită şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „În discuţiile purtate la 04.12. a.c. cu «GAVRILA», acesta a relatat în legătură cu persoanele din emigraţia română, contactate în FRANŢA, la PARIS, următoarele: /…/ „Am locuit la PARIS în apartamentul unei relaţii a lui N.B., respectiv cetăţeanul francez M.P. Între cei contactaţi de mine s-a numărat şi scriitorul D.F., rămas în FRANŢA în 1988. Lucrează în prezent la secţia română a postului de radio «France lnternationale», însă nu în calitate de angajat, ci deocamdată doar de colaborator. Conform celor confirmate de el, s-a hotărât să rămână chiar în drumul de întoarcere spre ţară din PORTUGALIA. /…/ Gândindu-se la ce găseşte când va ajunge acasă, i-a telefonat soţiei şi i-a spus că el s-a hotărât să rămână, spunându-i că şi ea la rândul ei poate lua orice hotărâre doreşte, respectiv să divorţeze sau să vină după el cu copii. Soţia sa nu poate însă să plece pentru că trebuie să plătească Uniunii Scriitorilor datoriile soţului, care se ridică la o sumă destul de mare. D.F. are totuşi o poziţie modestă şi emisiunile sale la post reflectă acest lucru. Nu vrea să facă comentarii ostile deschise la adresa ţării. /…/ cu D.F. am fost la Cenaclul Literar al lui L.M., care are loc în casa sa undeva la etajul 5 al imobilului. Acolo am reîntâlnit o serie de scriitori români rămaşi de curând în FRANŢA, între care: M.V., R., M.I. şi am cunoscut pe I.C., V.T., D.Ş. şi M.L. Mi-a fost prezentată de asemenea şi I.B. /…/ D-na I.B. m-a abordat şi s-a arătat nedumerită cum de în mai toate ţările comuniste s-au schimbat lucrurile şi în ROMÂNIA nu. /…/ Amintind că fostul rege al UNGARIEI şi-a depus candidatura în UNGARIA, îşi punea întrebări de ce n-ar face şi regele M. acelaşi lucru. (sublinierea D.I.) /…/ Privind pe M.I., cu care am şl discutat, şi el, ca şi D.F., a luat hotărârea să rămână fiind în drumul spre casă. /…/ Este foarte activ şi dur. Toate posturile sunt acum pe el şi lui îi convine, este plătit cu 15 dolari minutul de emisie, (sublinierea ofiţerului). Cu el este şi o altă problemă, în ţară a scris şi unele chestiuni care sunt în contradicţie cu poziţia lui de acum şi în prezent caută să dovedească că de fapt aşa a fost totdeauna, fapt pentru care «dă totul din el». /…/ Am discutat cu D.T., am fost la el acasă şi la soţia lui, (sublinierea ofiţerului) care lucrează la o librărie de artă, câştigând în jur de 1500 de franci /…/ D.Ţ. era foarte nemulţumit de faptul că i s-a retras cetăţenia română, lucru la care ţinea foarte mult. /…/ Probabil că acest lucru l-a determinat să devină semnatar al apelului legat de D.P. din IAŞI. (sublinierea D.I.) Câştigă foarte bine din şah. Este un bun jucător participând la diverse concursuri din FRANŢA. A tradus cărţi de şah din autori sovietici, cărţi foarte căutate, iar recent a scos chiar el o carte de şah. V.T. montează piese la un teatru din PARIS. Am fost la una din piesele montate de el, este foarte slab. N.B. a fost până acum unul dintre cei care se ocupa exclusiv de scris, fără intervenţii politice /…/ Nu este prea bine văzut de M.L. şi grupul ei şi asta datorită statutului lui oficial de câţiva ani de zile, activitatea şi funcţiile avute în ţară. Contrar atitudinii lui de până acum a semnat şi el apelul în cazul scriitorului ieşean D.P. şi asta numai atunci când a auzit şi i s-a confirmat că acesta a fost arestat. Nu poate suporta ideea că în ziua de azi un scriitor poate fi arestat. Este convins că acum nu va mai putea reveni în ţară, unde de fapt din câte am constatat s-au primit dispoziţii ca numele lui să nu mai fie citat nicăieri. /…/ Majoritatea celor cu care am discutat au abordat problema aşteptatelor schimbări şi în ROMÂNIA care nu mai apar. Se discută dându-se ca certă existenţa în cadrul organelor de Securitate a unei fracţiuni, care lucrează la aceste schimbări. Presa franceză abundă în articole dure la adresa ROMÂNIEI şi problema este că sunt foarte bine scrise, de oameni de specialitate, documentate. Am discutat în mai multe rânduri cu gazda la care am locuit la PARIS, respectiv dl. M.P. /…/ face referire că francezii şi în general Occidentul se aştepta la unele schimbări în unele ţări comuniste, însă a rămas foarte surprins de rapiditatea cu care ele au pătruns în majoritatea ţărilor comuniste exceptând ROMÂNIA. /…/ Cetăţeanul francez a ţinut să adauge că în ROMÂNIA, chiar dacă vor fi mai târziu astfel de schimbări, cu ea situaţia va fi mai dificilă, nimeni nu va mai sări să o sprijine financiar, (sublinierea D.I.)”, f. 37-42.’

• Nota ofiţerului, întocmită şi semnată olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „Datele privind pe D.F. şi N. B. vor fi exploatate la U.M. 0610, care are elementele în atenţie, iar celelalte referitoare la M.I., D.T., I.B. la indicativele din cadrul unităţii, care lucrează aceste elemente (sublinierea ofiţerului). Până la sfârşitul lunii decembrie a.c. se va organiza o nouă întâlnire cu «GAVRILA», urmând a se vedea şi detalia toate aspectele din prezenta notă.”, f. 41.

• Notă privind pe scriitorul I. B. din 05.12.1989, întocmită şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „în discuţiile purtate la 04.12. a.c. cu «GAVRILA», acesta a relatat în legătură cu scriitorul bucureştean I.B.următoarele: I. B. este un foarte bun prieten al meu, am fost colegi la facultate la CLUJ, am lucrat împreună în cadrul revistei «Echinox». Este un scriitor de talent, dar în acelaşi timp şi un bun ziarist. /…/ [fragment protejat]. Recent m-am întâlnit cu un alt prieten al meu, fost «echinoctist», scriitorul R.T. /…/ În prezent angaiat la «Amfitrion», care mi-a povestit despre situaţia disperată în care se află în prezent I.B. şi la consecinţele care le-ar putea avea pentru el. (sublinierea ofiţerului) Ştiam încă înainte de a pleca în FRANŢA, în octombrie a.c., întrucât a venit şi m-a întrebat şi pe mine că umbla pentru a lua semnătură pe un memoriu de protest adresat Uniunii Scriitorilor cu privire la hotărârea care interzice dreptul la semnătură (toată problema era legată de scrisorile de protest semnate de 7 autori români în favoarea lui M.D.). Memoriul era bine conceput, decent, bineînţeles cu unele referiri la metodele staliniste dinainte, care nu mai au aplicabilitate în ziua de azi. R.Ţ. mi-a explicat motivaţia prezentei acţiuni a lui I. B. în toamna acestui an, redacţia la care lucrează i-a solicitat lui I.B. să scrie un articol favorabil despre poetul N.D., aşa zisul poet patriot. /…/ El însă a acceptat şi a scris articolul cerut. Imediat V.I., într-o emisiune la «Europa Liberă», l-a desfiinţat pur şi simplu pe I.B., cunoscându-se aversiunea lui V.I. pentru N.D., pe care-l califică drept «poetul regimului». (sublinierea D.I.) Tot R.T. mi-a spus că urmare a memoriului şi semnăturilor luate, I.B. a fost luat la întrebări de Securitate (sublinierea ofiţerului). Părerea mea este că trebuie făcut ceva pentru I.B. El a acţionat în acest fel doar în ideea de a şterge imaginea lăsată de articolul scris pentru N.D., fiind marcat de criticile ce i-au fost aduse de V.I. Trebuie menţionat că în urmă cu circa un an, după vizita făcută de I.B. în R.F. IUGOSLAVA la invitaţia Uniunii Scriitorilor din IUGOSLAVIA, a suferit un şoc… [fragment protejat].  Situaţia de faţă l-ar putea aduce din nou într-o situaţie nervoasă precară (sublinierea D.I.). Este totuşi un om de litere valoros şi este păcat să se piardă.”, f. 43-44.

ALTE DOCUMENTE […]

• Raport cu propunere de luare în studiu din 16.10.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225 «GAVRILA» / / a fost identificat ca veche legătură din timpul studenţiei a lui E.H. /…/ Din verificările iniţiate asupra lui «GAVRILA» /…/ au rezultat următoarele: /…/ La 06.05.1974, U.M. 0916 CLUJ aprobă recrutarea lui «GAVRILA» ca informator în scopul acoperirii informative a anului I Filologie CLUJ, secţia româno-latină. Recrutarea a fost realizată la 10.05.1974 în biroul CI. al U.M. 01295 A, ocazie cu care «GAVRILA» a dat angajament scris de colaborare cu organele de securitate. A fost folosit cu bune rezultate în supravegherea Informativă a studenţilor şi cadrelor didactice /…/ furnizând date de interes operativ despre unele manifestări duşmănoase ale unor persoane din rândul acestora, date confirmate şi pe alte linii. A fost dirijat pe linia controlului operativ al redacţiei revistei «Echinox» unde deţinea funcţia de secretar general adjunct de redacţie. Nu a deconspirat legătura, manifestând corectitudine în relaţia cu organele noastre. În 1978, după absolvirea facultăţii, a fost repartizat la o şcoală generală din BUCUREŞTI /…/. În acelaşi an (luna noiembrie) I.M.B. Securitate prin col. MIU DRAGAN a trecut la contactarea lui G. În vederea preluării lui în legătură. «GAVRILA» a refuzat continuarea colaborării cu organele de Securitate, fapt pentru care în 30.12.1978 s- a aprobat scoaterea sa din preocupare şi clasarea materialelor la arhiva CLUJ. /…/ În cadrul primelor contacte cu «GAVRILA» apreciem însă că va trebui să se aibă în vedere unele legături ale elementului în mediul literar, cunoscute cu manifestări nonconformiste, cum sunt: N.M. /…/, I.B. /…/, M. P., L.U., care pot să fi exercitat o anumită influenţă asupra. Faţă de cele raportate, având în vedere necesitatea de reţea informativă în acţiunea «IOVAN», propunem a se aproba luarea în studiu a lui G.I., în viitor «GAVRILA», în scopul recrutării sale ca informator şi stabilirii posibilităţilor de a fi folosit în acţiunea deschisă asupra lui E.H. Primul contact cu «GAVRILA» va fi realizat de mr. TOADER CORNEL, împreună cu cpt. MODESCU FLORIN, având drept scop cunoaşterea şi tatonarea elementului, precum şi crearea condiţiilor de continuare şi permanentizare a legăturii”, f. 5-7.

• Raport – priveşte contactarea /…/ G.I., conspirativ «GAVRILA» din 06.12.1989, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225: „«GAVRILA» a fost luat în studiu în scopul recrutării la data de 31.10.1989, având în vedere datele ce le deţinem cu privire la legătura care a avut-o în ţară cu E.H. (sublinierea ofiţerului), nivelul relaţiilor cu acesta. La data de 04.12. a.c. s-a organizat primul contact cu «GAVRILA», discuţiile fiind purtate între orele 13.30-19.00 la braseria TURIST şi restaurantul BUCIUM. Ofiţerul şi-a declinat calitatea şi s-a legitimat (la solicitarea elementului). Cu aprobarea conducerii profesionale, la discuţii a luat parte şi cpt. MODESCU FLORIN, prezentat elementului sub numele de F., coleg al ofiţerului. /…/ Făcând referiri la revista «Echinox» şi foştii colegi de redacţie pe care i-a avut la CLUJ, între care şi E.H., ofiţerul l-a solicitat lui «GAVRILA» părerea /…/ Fără a manifesta vreo reţinere, «GAVRILA» a precizat că, într-adevăr, a fost în foarte bune relaţii în ţară cu E.H. şi a făcut o succintă caracterizare a acestuia exprimându-şi totodată opinia asupra motivaţiilor care l-au determinat să se angajeze la «Europa Liberă» (sublinierea D.I.) /…/În continuare, fără ca ofiţerul să fi făcut vreo aluzie, «GAVRILA» a ţinut să adauge că a mai avut anterior în timpul facultăţii contacte cu organele de Securitate, dar că după absolvire şi repartizarea în BUCUREŞTI, a întrerupt aceste legături. Nu doreşte să fie numit «informator», (sublinierea ofiţerului), dar doreşte şi acceptă în continuare un dialog cu organele de securitate, fiind convins că în acest mod s-ar putea rezolva multe probleme arzătoare din sfera oamenilor de litere, (sublinierea D.I.). La acordul ofiţerului în privinţa ideii lui «GAVRILA» acesta a făcut referiri la una din problemele pe care el le consideră esenţiale, cu ramificaţii în exterior, respectiv aceea a primirii de noi membrii în Uniunea Scriitorilor. În context a făcut referiri la recenta călătorie în FRANŢA în perioada 10.10 – 10.11. beneficiind de o invitaţie a unei vechi relaţii, scriitorul N.B. care i-a şi depus în cont 800 de franci francezi. /…/ «GAVRILA» a relatat despre contactele avute în rândul emigraţiei române în timpul şederii în FRANŢA /…/ a informat si despre contactul avut în R.F. GERMANIA, la MÜNCHEN cu E.H. (sublinierea ofiţerului). Din momentul în care «GAVRILA» a abordat «ideile» rezultate din discuţiile cu E.H., cât şi cu celelalte relaţii sau persoane din emigraţia română din FRANŢA pe care le-a cunoscut a relatat că «GAVRILA» acceptă astfel de «idei», iar contactele avute în exterior au exercitat o influenţă negativă asupra sa.(sublinierea ofiţerului) /…/ «GAVRILA» în contextul discuţiilor a afirmat că dacă nu i se permitea recenta deplasare în străinătate, la ora actuală era disident. A rezultat că între relaţiile sale se numără atât M.D., cât şi D.P., cu care nu a mai avut relaţii datorită situaţiei lor actuale. Au rezultat o serie de nemulţumiri personale ale lui «GAVRILA», legate de poziţia sa, de faptul că nu este membru al Uniunii Scriitorilor. /…/ Apreciem că poziţia adoptată de «GAVRILA» se datorează în bună măsură influenţelor existente asupra sa de elementele ostile din exterior cu care a intrat în contact, care i-au alimentat nemulţumirile raportate, (sublinierea ofiţerului). Având în vedere tendinţa lui de a se perpetua literar şi vocaţia sa, în următoarele contacte se va ţine cont de acest lucru, impunânduse înprincipal crearea unei punţi de legătură, respectiv a se acţiona în mod deosebit pe linia aprofundării şl câştigării încrederii lui. Este un element dificil, însă apreciem ca utilă continuarea contactelor cu el. /…/ De menţionat este faptul că «GAVRILA»la sfârşitul discuţiilor a făcut o remarcă, că cunoaşte faptul că nu trebuie să relateze nimănui cele discutate cu ofiţerul”, f. 24-27. Însemnare marginală, întocmită şi semnată olograf de către ofiţer indescifrabil: „«GAVRILA» este cu adevărat un element interesant de care ar trebui să ne ocupăm, mai ales pentru angrenarea sa în cazul H. Va trebui să pregătim temeinic fiecare întâlnire cu «GAVRILA» /…/.”, f. 27.

• Raport cu propunerea de scoatere din preocupare a cetăţeanului român «GAVRILA» şi clasarea materialelor din dosarul nr. 57308, din 1990, întocmit şi semnat olograf de către mr. TOADER din cadrul U.M. 0225:

„Faţă de cele raportate având în vedere şi faptul că problemele pentru care a fost selecţionat nu mai constituie obiectiv al activităţii noastre, propunem a se aproba scoaterea din preocupare a cetăţeanului român «GAVRILA» şi clasarea materialelor existente în dosarul nr. 57308.”

VEZI SI AICI

3 Responses to “Iona Groşan sau valorosul agent secret GAVRILA”

  1. Oare... spune:

    …ce parere are Emil HUREZEANU despre turnatoriile agentului „GAVRILA”?
    Nu tin minte sa-si fi exprimat vreo pozitie in aceasta speta!

  2. @Oare spune:

    Ce parere are Emil Hurezeanu sau ce parere are Hary? daca nu stiti cine este Hary, intrebati-l pe Hurezeanu, sigur o sa isi aduca aminte anii tineretii.

  3. Florin spune:

    Buna ziua va rog sa ma ajutati cu oa adresa a acestei unitati 0225, daca cunoasteti. multumesc

Scrie un comentariu

top