Demisia lui Klaus Iohannis, o impardonabilă greşeală politică

Demisia lui Klaus Iohannis din funcţia de preşedinte într-un moment de puternică instabilitate politică, nu doar în România, este o mare greşeală, ca să nu-i spun chiar inconştienţă.

Aşadar, pe scurt, noi suntem într-o mare derută după atacul hibrid al Rusiei legat de alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut, stopat în ultimul moment de CCR, avem şi un război la graniţă, dar preşedintele demisionează. Un preşedinte interimar, indiferent cum se numeşte el, nu poate avea credibilitatea deplină a românilor în ce priveşte gestionarea provocărilor la care este supusă acum ţara, ca şi în faţa partenerilor din Uniunea Europeană şi NATO. Mai ales că, aşa cum se ştie, atât UE, cât şi Alianţa se confruntă azi cu cele mai periculoase şi imprevizibile acţiuni ale adversarilor. De pildă, interesul Rusiei este ca România, dar şi celelalte state din Uniunea Europeană și NATO, să fie cuprinse de haos politic, economic și social, iar suveraniştii din AUR, SOS şi POT sunt chiar fitilul care, odată aprins, poate provoca la noi explozie, urmată de un adevărat dezastru.

În acest moment pe care doar l-am schiţat, demisia era ultimul lucru la care trebuia să se gândească preşedintele României. Şi, dacă era nevoie, el trebuia să se lupte chiar şi cu o suspendare, nu să ofere un cadou neaşteptat extremiştilor şi izolaționiștilor. Adică o mare criză politică, urmată de toate consecinţele ei.

Citeşte şi: