Privind această alegorie găsită pe net (nu cunosc autorul, din păcate), constat, pentru a enşpea oară, că oriunde există o ierarhie, chiar şi în nerozie. Mai observ că persoanjele – asemănare cu persoane reale e pur întâmplătoare – au o privire fascinant de goală, fără intermitenţe, dar, mare atenţie!, asumată. În rest, ce bine că … Continuă lectura Oriunde există o ierarhie, chiar şi în nerozie