Adrian Năstase s-a dus la Ionuț Cristache de la Evz (probabil că la un teleast aflat ceva mai sus încă n-a fost primit) ca să se plângă că, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a pierdut procesul pe care l-a intentat statului român fiindcă a fost condamnat la 4 ani de închisoare în dosarul Zambaccian. În opinia lui Năstase, CEDO l-ar fi nedreptățit și nu i-ar fi dat câștig de cauză datorită unei judecătoare din România a respectivei instanțe.
Pot înțelege nemărginita voluptate a lui Năstase de a se victimiza de când a ieșit din pușcărie. Pricep ce și cum în legătură cu nereperata sa onoarea, dar rar am auzit o prostie mai mare. E de notorietate deja, Curtea a catalogat acțiunea lui Năstase drept inadmisibilă, motivându-o. Decizia nu putea fi influențată de o singură judecătoare, fie ea din România ori nu. Încă o dată juristul Năstase s-a umplut de ridicol, jucând prost rolul ostracizatului. Mai mult, n-a fost în stare să aducă nici măcar o palidă dovadă în sprijinul afirmațiilor legate de diabolicul complot al CEDO împotriva lui, uneltire în care ar fi fost amestecată o judecătoare din România.
Vă reamintesc că Năstase și soția sa, Dana, condamnată și ea cu suspendare în dosarul Zambaccian, au reclamat la CEDO că le-ar fi fost încălcate mai multe drepturi de către instanța supremă din România, printre care dreptul la un proces corect. Iată că verdictul judecătorilor de la Strasbourg arată că, de fapt, Năstase a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită într-un proces corect.
Chiar dacă podcastul Evz dedicat lui Năstase a fost unul promoțional, până și Cristache s-a prins că invitatul bate câmpii, nici măcar cu grație, în legătură cu judecătoarea din România, așa că a încercat să dreagă busuiocul cu o glumiță: O să rămâneți singurul corupt din țara asta, domnule Năstase, la care fostul premier a spus, conform Evz: Mi-e teamă, da. Și eu cred că da. Gura păcătosului adevăr grăiește, cu amendamentul că Năstase nu este singurul corupt, ca să-l citez pe Cristache, ci doar unul dintre cei de care beneficiem. Unul care, deși a făcut 500 de zile de închisoare în două rânduri, a rămas cu fabuloasa-i avere aproape intactă. O avere pe care, în opinia mea, nu o poate justifica nici în veacul vecilor amin.
În rest, nu doar la noi, ci oriunde în lume, politicienii prinși în flagrant ori condamnați susțin că-s victime ale unor diabolice înscenări politice. Însă atunci când se încearcă reciclarea lor e precum ai răscoli gunoiul – pute.
Citește și:
Un comentariu la „Gura păcătosului adevăr grăiește sau Cristache către Năstase: O să rămâneți singurul corupt din țara asta. Replica: Mi-e teamă, da”