Gardianul, Cotidianul, Ziua, Gândul. Câteva titluri. Au murit definitiv ori pe jumătate. La primele trei am scris cu toată fiinţa mea, ca şi la alte ziare care nu mai sunt. Din ’90 încoace, zeci de publicaţii „s-au dus” din vina managerilor, a investitorilor, a ziariştilor, a potentaţilor zilei – cei care doreau tot mai puţine priviri aţintite asupra lor. Au pierit într-o clipă şi reviste la care am colaborat ani de zile. De prea multe ori n-am aflat nici motivul decesului.
Şi televiziunile care au preluat „moca” şi cu mare neruşinare subiecte din presă scrisă sunt vinovate pentru prăbuşirea ediţiilor tipărite.
Presa scrisă – o spun pentru cei mai tineri – a fost, în ultimii douăzeci de ani, principalul străjer al democraţiei româneşti – aşa cum arată acum. O compar cu vagabondul ăla hulit în primele secvenţe ale filmelor de acţiune, cel cu o mie de vicii şi defecte, care însă, în ultima clipă, salvează situaţia şi le dă peste bot băieţilor răi.
Dacă de la mineriade încoace presa scrisă nu ţipa ca din gură de şarpe, România avea toate şansele să fie o ţărişoară în care gândeau doar despoţii luminaţi, ahtiaţi după imnuri peste imnuri de slavă. E doar un exemplu.
Azi a murit ediţia tipărită a ziarului Gândul. Mâine urmează alt erou pozitiv.
Cert e că, atunci când dispare un ziar, România mai face un pas spre autoritarism. Şi, să ştiţi, nici măcar nu deformez (jurnalistic) realitatea pentru a mări proporţiile tragediei.
…scrisa, audio-vizuala sai Internet…se metamorfozeaza halucinant din „a 4-a putere in stat” in „a 4-a minciuna in stat”…rezultatele nu pot fi decat cele pe care le mentionati mai sus: faliment, marasm, decrepitudine.
Am spus-o (si nu sunt singurul) ca, pastrand proportiile, presa nu poate fi mai buna decat societatea (romaneasca) in ansamblu. Cand o societate se prabuseste in anomie, presa, ca parte a acestei societati, risca acelasi tragic destin.
Din pacate pentru vocile inteligente, pertinente si pline de condei din presa romaneasca, vreau sa spun ca in acesti aproape 22 de ani (Dec 1989 – Apr 2011) presa s-a compromis teribil. Minciuna prin omisiune, santaj, reglare de conturi intre mafioti, manipulare perfida si multe altele au stat la temelia actualului cosciug al presei romane.
„Ati mintit poporul cu televizorul” strigau romanii pe strazi in 1990!
Aveau dreptate, nu?
Sansa presei din Romania este una singura: CURATENIA GENERALA, INDIFERENT DE COSTURI! Daca ea, curatenia, nu se va face PANA LA CAPAT, puteti aprinde de pe acum o lumanare la capataiul presei si, implicit, al Romaniei!
…ca raman modelele Romania Mare si OTV!
Ele sunt chezasia dezastrului actual al Romaniei!
Enjoy it!
🙂
Domnule BERDELI, spuneti asa:
„cand moare un ziar, moare si libertatea cuvantului”.
Da si nu! Depinde de ziar, adica de continutul/orientarea acestuia si de ceea ce inseamna, pana la urma, „libertatea cuvantului”.
Pentru ca, paradoxal, si libertatea cuvantului are limite si e (trebuie sa fie) ingradita de lege!
Ex: daca prin cuvant (libertatea cuvantului) cineva instiga la crima, nesupunere civica, face apologia violentei (cazul VC-ului TUDOR si „Romania Mare”)…atunci am serioase indoieli ca libertatea cuvantului este „in slujba democratiei”.
Ori…sa ma iertati, dar in Romania, libertatea cuvantului este inteleasa ca o „anarhie a cuvantului” spus fara nici o responsabilitate!!!
Dilematica, oricum, libertatea cuvantului!
Gresesc?
🙂
Dom` Berdeli… dumneavoastra, „ziarist” de atatia ani, cu blog personal de ceva timp, indrazniti sa spuneti “cand moare un ziar, moare si libertatea cuvantului” ??? In epoca internetului moare libertatea cuvantului? Pai atunci cine va scrie pe blog? nu dvs? aveti lachei care sa scrie pe blog in numele dvs?
in epoca internetului poti spune absolut orice. Dar absolut orice. Si e imposibil sa mai gasesti cel putin inca 10-15 insi care sa aiba aceeasi parere ca tine, indiferent cat de stupida ar fi ea.
stiu ca e greu ca un batran sa lucreze si sa inteleaga internetul. Macar din acest motiv sa se abtina sa comenteze.
Vad ca ai o problema persoanla cu autorul, chiar nu inteleg de ce nu iti sterge postarea. In ce il priveste pe autor, are dreptate. Când moare un ziar, moare şi libertatea cuvântului. Parinti mei citeau Gindul, luat de la taraba, nu de pe internet. Vecinii lor citesc poate alte ziare, tot de la chiosc, dar sigur fac schimb cu ai mei si cu altii din bloc. Pensionarii cumpara presa de la chiosc si mai au o calitate sau poate un defect: voteaza, spre deosebire de postacii anonimi de pe internet. De unde rezulta ca cineva a hotarit ca oamenii care voteaza, ori cel putin o parte din ei, sa fie cit mai putin informati.
Convins fiind ca nu ma ve-ti putea acuza de vreo urma de ostilitate fata de Dv.personal,dimpotriva!Dar exista acest nenorocit dar pe care unii dintre asa zisi zearisti de la 89 incoace, l-au calarit ca pe un val ,crezand la un moment dat, ca orice este posibil de ingerat pt. niste amarati de cititori ,care si asa o…inghit. Pe scurt un cristoiu cu gainile sale, un tatu liciu cu scuipatul si palmuitu la cel la care cuninligusul era metoda zilnic folosita, de srs, de frezoru de la Cugir, de itm si alte urdori nu fac amintire. Ei ,au decrebilizat presa scrisa, folosind cuvantul ca pe o pro.sty tuata!Exista si victime colaterale! Alta presa!