Cine a scris Armagedonul securiştilor

Retragerea pe bloguri îmi aminteşte de începutul  anului 2000 – perioada armagedoanelor. Pe atunci, pentru că pompa reclamă guvernamentală cu nemiluita, Cabinetul Năstase controla destul de bine presa –  atât cea scrisă, cât şi televiziunile. Puţine ziare se încumetau să-l deranjeze pe jupânul de la Palatul Victoria – aprig la mânie şi “degrabă vărsătoriu de sânge” mai mult sau mai puţin “vinovatu”.

Tot în acea perioadă, însuşi Adrian Năstase fusese acuzat că ordonase arestarea lui Mugur Civică pe stradă (precum în plină perioadă stalinistă), tocmai pentru că cel din urmă lansase pe internet un armagedon împotriva premierului.

Acum, Năstase a rupt-o cu trecutul, “arogant”, ca să citez un alt clasic, dar în viaţă, aşa că, pe unde poate, oferă lecţii de înaltă democraţie naţiunii.

Dar să revenim la oile noastre. În opinia mea, cel mai spectaculos aramagedon a fost cel al securiştilor sau Armagedon 7.
Şi acum am să fac o necesară dezvăluire: omul care l-a scris a fost regretatul Mihai Pelin (foto dreapta), unul dintre cei mai importanţi cercetători ai arhivelor fostei Securităţi.

Primăvara anului 2002. Pelin imi telefonează şi mă roagă să trec pe la el. Credeam că vrea să discutăm despre vreun subiect. Pe vremea aceea, lucram la Cotidianul, iar el colabora la suplimentul Confidenţial, coordonat de mine, care apărea în paginile respectivului ziar.
Când am ajuns, surpriză… Mi-a spus că vrea să publice un armagedon. Cel al securiştilor. Dorea să arate pe cine acoperă de fapt guvernul Năstase.

M-a întrebat dacă vreau să-l lansez pentru că, susţinea el, nu era momentul să se implice direct. Bănuiam că vrea să-şi protejeze sursele. Pe scurt, nu mi-a oferit alte detalii, dar ne cunoştem deja de vreo trei ani şi ştiam că niciodată nu vorbeşte mai mult decât trebuie.
Apoi, a zis că nu doreşte să-l public în Confidenţial pentru că toată lumea ştia că suntem prieteni.

I-am propus Ziua. La acelaşi ziar se gândise şi el, nu fiindcă era gazeta care-l înjurase cel mai tare (în consecinţă, era greu de crezut că el ar fi trimis vreun material acolo), ci pentru că directorul ei a fost omul Securităţii. Pelin credea că Sorin Roşca Stănescu va publica armagedonul ca să arate, încă o dată, cum se luptă zi şi noapte cu securiştii din sistem.

Printul cu Armagedon 7 l-am introdus chiar eu într-un plic pe care Pelin scrisese adresa ziarului, aflat atunci în Strada Câmpineanu. La scurt timp după discuţie, am pus plicul într-o cutie postală din apropiera intersecţiei Calea Griviţei-Bulevardul Titulescu.
Nu eram însă sigur că Ziua va publica armagedonul, aşa că, inainte de-a pleca de la Pelin l-am copiat pe două dischete – una dintre ele i-am dat-o amicului Mircea Toma de la Academia Caţavencu, tot în aceeaşi zi, cealaltă am păstrat-o, în caz de nevoie.

Armagedon 7 a apărut pe site-ul agenţiei de monitorizare a presei condusă de către Toma, care nu m-a întrebat niciodată nimic despre acest subiect, şi în Ziua.

La 28 martie 2002, Ziua scria: „Stim ca publicarea noului «Armagedon» va starni un nou iures, poate chiar mai mare decat «Armagedon 2». Speram, insa, ca dand la rotativa acest text nu vom mai avea parte de o alta diversiune menita sa ascunda adevarul, ca, in loc sa asistam la alte arestari «de pe strada», ori de noi abuzuri ale Parchetului, ni se va raspunde, concret, daca informatiile cuprinse in documentul electronic sunt reale, sau nu. Mai mentionam ca in Anexa «Armagedon 7» sunt referiri la ziarul ZIUA, la dezvaluiri publicate de cotidianul nostru. In parte sunt adevarate. In parte sunt fapte deja cunoscute. La fel, in ceea ce ne priveste, consideram ca informatiile din acest «Armagedon» pot fi «in parte» adevarate. Caci am gasit destule erori. Tocmai de aceea este necesar ca opinia publica sa afle de aceasta lista. Daca oficialitatile au ales sa ne raspunda cu «no comment», preferam sa apelam la opinia publica pentru a afla adevarul. Numele cuprinse in lista nu sunt cele ale unor fantome. Persoanele cu pricina au cunoscuti, vecini de bloc etc. care pot sa infirme, sau sa confirme faptele, peste capul SRI.” (Click aici)

Apoi, Armagedonul Securiştilor a fost preluat cu mare vâlvă de toată presa. Mulţi ziarişti, dar şi şefi ai SRI, s-au întrebat ani în şir cine  l-a scris (tocmai au aflat), iar pe marginea  acestui materil au circulat  ipoteze de-a dreptul fantastice. Anul trecut, i-am  spus şi lui Mircea Toma cine a scris Armagedonul securiştilor şi părea mirat, nu s-a gândit nici o clipă la Pelin.

Am un mare respect pentru Toma pentru că, atunci, a urcat materialul pe site-ul său fără prea multe vorbe.

„Armagedon este numele dat unor rapoarte anonime, care au creat un imens scandal politic în România în 2002, transmise prin e-mail instituţiilor media şi unor ambasade din România, în care erau făcute publice anumite fapte din societatea românească. Aceste rapoarte şi scandalul politic şi mediatic izbucnit au reuşit, la vremea respectivă, să isterizeze întrega clasă politică românească. Au existat mai multe astfel de rapoarte numite Armagedon, 11 la număr, care au adus în atenţia publică următoarele probleme…” (Wikipedia, enciclopedia liberă)

Un comentariu la „Cine a scris Armagedonul securiştilor”

  1. Securistii de ieri, securistii de azi, securistii de maine.
    Securisti din toate tarile uniti-va ca sa ridicati tarisoara noastra pe noi culmi de progres si civilizatie. Cred ca nu mai e cazul sa va spun cine va este Carmaciul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.