Ingrid Mocanu, condamnată la patru ani cu executare în dosarul ANPR (decizia nu este însă definitivă), una dintre vajnicele activiste împotriva justiţiei, din poziţia de atotştiutoare în drept, delirează temeinic în evz.
Într-o frenezie greu de catalogat, Mocanu încercă să ne arate că, de fapt, între Uniunea Sovietică, ţara care a ocupat România mai bine de 45 de ani, şi Uniunea Europeană n-ar fi nicio diferenţă.
Presupun că, în inteligenţa ei creatoare, există speranţa că ruşii se întorc şi o scapă de o eventuală condamnare definitivă, dacă va câştiga concursul de înjurături la adresa Bruxelles-ul.
Vestea proastă e că ruşii vin „niet” în întâmpinarea ei, fiindcă au cu totul alte probleme, iar faptul că propaganda Moscovei a abonat-o pe Ingrid Mocanu la Sputnik nu are nici măcar valoarea unei biete iluzii. Aşa că, cel puţin în ce priveşte condamnarea despre care vorbeam mai sus, viitorul nu prea sună bine.
Ingrid Mocanu, în evz:…Iar gardienii puși să păzească cu sfințenie statul de drept și buchia Legii Fundamentale s-au prefăcut în torționari cu hâde icoane Livide și Morare, că doar soarele la Vest apune, așteptând să fie certați, huiduiți și călcați în picioare ca niște ageamii.
Ne-am închinat la idoli falși, neam (sic!) făcut icoane din oameni de nimic și acum plătim: suntem slugi pe propria noastră moșie. Prin viclenie și parșivenie, falșii noștri prieteni de la Apus ne-au luat în stăpânire cu tot cu bogățiile noastre. Măcar muma Rusie câștigase un război mondial pentru asta…
Da, adevărat, Rusia a câştigat războiul, însă, imediat după acest moment, o lungă perioadă de timp, România a săpat hectare de cimitire, deţinuţii politici au fost exterminaţi în puşcării, iar foametea cruntă a făcut ravagii.
Însă ce contează… să vină iar ruşii, pecenegii, cumanii, ba chiar şi nord-coreenii, numai să se întâmple ceva – ceva cu adevărat covârşitor pentru ca patriotarda Ingrid să scape dracu de imaginea puşcăriei care n-o mai lasă să doarmă.