Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO şi posibil candidat la alegerile prezidențiale, i-a oferit un interviu lui Ion Cristoiu, iar pe mine mă loveşte sindromul nedumeririi.
Pretextul discuţiei dintre cei doi, care lasă prea mult câmp liber arbitrariului, ar fi cartea lansată de Geoană anul trecut, sub titlul: Batalia pentru viitorul Romaniei/ Gandurile unui roman la varful NATO. Aşa că, înainte de toate, dacă tot se află şi în prezent la vârful NATO, Geoană îi vorbeşte lui Cristoiu despre Alianţă, invazia în Ucraina, susţinerea de către NATO a Ucrainei, nocivitatea propagandei Kremlinului, coalizarea Occidentului împotriva lui Putin ş.a.m.d. Însă, paradoxal, secretarul general adjunct al NATO, un om extrem de bine informat, parcă n-are habar că interlocutorul este unul dintre cei mai activi propagandişti ai lui Putin din presa noastră. Geoană vorbeşte cu Cristoiu ca şi cum n-ar şti că junalistul nostru atomic este autorul unor contondente comentarii la adresa NATO ori a majorităţii liderilor occidentali aflaţi de partea Ucrainei şi, totodată, un critc al lui Volodimir Zelenski doar pentru că-şi apără ţara.
Culmea e că nici Cristoiu, parcă metamofozat peste noapte, nu i-a adresat lui Geoană vreo întrebare benefică propagandei ruse. Mai mult, Cristoiu, care de la începutul invaziei în Ucraina şi-a îndreapt toate săgeţile spre NATO, nu încercă în timpul interviului decât să-i facă pe plac secretarului general adjunct. Adică un alt paradox pe care nu-l explic, aşa cum nu pot explica nici un strănut.
În rest, rămân la părerea că interviul pe care Geoană i l-a oferit lui Cristoiu atinge nivelul absurdităţii expresive.
Citeşte şi:
Un comentariu la „Interviul oferit de Geoană lui Cristoiu îmi dă sindromul nedumerii”