Polonia a propus României să împartă împreună Ucraina

Episodul de mai jos este extrem de puţin cercetat şi îmbie la investigaţii şi clarificări din partea istoricilor. În 1919, teritoriile ucrainene s-au confruntat cu ameninţarea bolşevică. Contele Aleksander Skrzynski, organizatorul ministerului de externe polon, le-a sugerat atât prim-ministrului român Ionel Brătianu, cât şi regelui Ferdinand I să ocupe militar teritoriile ucrainene, în comun cu armata română.

În acel moment, Polonia şi România aveau singurele armate puternice din zonă. Contele Skrzynski primise în prealabil acceptul mareşalului Poloniei, Jozef Pilsudski. Planul preconiza o administraţie militară comună, părţii române revenindu-i administrarea teritoriului cuprins între Nistru, Nipru şi Marea Neagră. România a declinat oferta polonă, prezentată pe mai multe canale diplomatice. Ceea ce pentru polonezi însemna un efort civilizator, de stopare a unui pericol major, bolşevismul, pentru Marele Stat Major român nu a reprezentat nicio prioritate. |n timp ce regele Ferdinand a agreat planul, generalul Averescu şi Take Ionescu au optat pentru neutralitate. România nu a dat niciodată un răspuns oficial părţii polone. Ajuns ministru pleniopotenţiar la Bucureşti, contele Skrzynski şi-a ajustat proiectul la care nu renunţase nicio clipă. Contele a invocat rolul de lideri regionali pe care l-ar fi căpătat Polonia şi România, dacă ar fi cucerit teritoriile ucrainene, cu scopul  explicit de a crea o zonă tampon între Rusia bolşevică şi Europa civilizată.

În 1920, mareşalul Pilsudski s-a angajat într-o ofensivă generală contra armatei roşii, cucerind Kievul. Ajuns ministru de externe, Take Ionescu a respins oficial planul polonez, pe care l-a catalogat drept o aventură. Ucraina a căzut pradă bolşevismului şi la scurtă vreme va fi încorporată în URSS. Primul ei preşedinte a fost revoluţionarul bulgar Cristian Rakovski, care a avut o perioadă de timp cetăţenie română. În 1898 şi-a satisfăcut serviciul militar în armata română, ca medic militar cu gradul de locotenent într-un regiment de cavalerie din Constanţa. Rakovski şi-a pierdut cetăţenia română şi va fi expulzat sub acuzaţia de spionaj.