Geoană pe ultima sută de metri

Mircea Geoană este un produs politic expirat. Lui nu i te mai poţi adresa, decåt ca să-i faci un reproş. Geoană este suma tuturor reproşurilor pe care pesediştii le pot depune în contul PSD, că i-a lăsat fără acces la resurse şi fără domnie. PD-L a pus piciorul în prag în privinţa sa, încă de cånd şi-a depus candidatura la preşedinţie: dacă vrea să candideze, Mircea Geoană ar trebui să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Senatului. Niciodată nu e tårziu pentru o demisie. Institutul de Politici Publice a mers şi mai departe: Geoană a decontat de la Senat deplasările prin ţară, prilejuite de campanie. Reacţia acuzatului s-a pierdut în explicaţii vagi şi a insistat pe ideea că n-a folosit fonduri publice în acţiunile electorale. De parcă n-ar putea atrage fonduri private, la fel de toxice sau deocheate, cum a fost în turneul din Maramureş, unde a fost însoţit de o numeroasă suită. Geoană a intrat în Maramureş dinspre Satu Mare, coborånd de pe calul alb al victoriei în avans.

Într-o parcare, lumea l-a tratat deja ca pe preşedintele ţării, iar  rapsozii Gheorghe Turda şi Nicolae Sabău i-au cåntat în duet la ureche, „Maramureş plai cu flori”. Preşedintele virtual a fost primit cu colac, sare şi horincă reale, aşternute pe un un prosop brodat în gospodăria unui ţăran. În America, s-ar face o anchetă la sånge să se afle cåt e horinca. Dar prosopul, cåt e prosopul? Dar colacul? Dar sarea, doamnă, sărurile?! Dar Gheorghe Turda cu cåt a fost plătit de PSD, după ce i-a cåntat preşedintelui Băsescu la o chermeză în judeţul Mehedinţi? Are voie un rapsod să presteze la ambele partide, la două capete? După o anchetă minimală făcută cu mijloace locale, colacul a ieşit momentan din anchetă, fiind donat de Octavian Cerneştean, fostul primar pesedist al oraşului Baia Sprie, care l-a preparat în brutăria sa personală.

Lucrurile cu sponsorizările lui Geoană nu se opresc însă aici şi se complică în progresie logaritmică. Pe 27 august trecut, candidatul PSD a vizitat pe îndelete fabrica Ramira din Baia Mare. Pe harta politică a reşedinţei judeţului Maramureş, în dreptul Ramirei scrie cu cerneală simpatică: proprietate a vicepreşedintelui judeţenei PSD, Dumitru Matei; se recomandă multe cuvinte de apreciere faţă de proprietar, întrucåt îi plac laudele deşănţate şi dacă va fi gådilat acolo unde trebuie, va sensibiliza şi el la momentul oportun buzunarul d-lui X cu o sponsorizare binemeritată în vederea alegerilor. Vizita la şcoala din Recea, care nu este unitate economică, a fost minimală. Aici, Geoană a dat mult prea repede måna cu reprezentanţii administraţiei publice locale. La Borşa, care este oraş sărac, n-a mai ajuns deloc. Lucrurile s-au desfăşurat  aidoma în orice vizită, de parcă n-am ştii pe ce lume trăim.

Geoană l-a clonat prost pe Iliescu, care era clona intelighentă a lui Ceauşescu. Episodul Geoană a arătat că sunt mai importanţi acei semeni în stare să bată din palme pånă li se învineţesc degetele, la apariţia pe scenă a unui baştan politic naţional, decåt toate listele de sprijin iniţiate de hidrele intelectuale cu trei capete, în stare să mobilizeze intelighenţa naţională pentru proiectele lui Băsescu. Nu s-ar zice că liderul social-democraţilor nu se pricepe la natura ascunsă a oamenilor. Cu prilejul celor 51 de ani pe care i-a împlinit de curånd, Mircea Geoană a testat loialitatea şi disponibilitatea foştilor săi subalterni de a se face preş, în eventualitatea că va ajunge preşedinte. Exerciţiul de umilinţă s-a desfăşurat pe pajiştea sediului central al PSD din Şoseaua Kiseleff şi la Teatrul Bulandra, închiriat pentru un spectacol interpretat de trupa mimului Dan Puric, în onoarea celor 200 de invitaţi ai sărbătoritului.

Cel mai precis şi-a intrat în pilelea de vasal, eternul trădător Liviu Dragnea sau fugarul cu primul venit, Dragnea Liviu, care i-a făcut cadou aniversatului naţional un stilou pentru uzul preşedinţilor ţării. Însă cel mai gratuit cadou i l-a făcut ansamblul de foste glorii ale sportului, muzicii şi scenei romåneşti, care şi-au luat în serios rolul de susţinători ai liderului PSD la alegerile prezidenţiale, constituind baza gherilei civice “Amicii lui Mircea Geoană”, sub bagheta fostei glorii politice Cosmin Guşă. Numele aşa-zişilor vectori pozitivi ai prezidenţiabilului Geoană nu contează şi nici nu importă că printre ei nu figurează niciun intelectual sadea. Surprinde curajul de sinucigaş al Lavinei Şandru de a-l aplauda pe prezidenţiabil doar pentru că există, care i-a urat lui Geoană să domnească 10 ani pe tronul ţării, în uralele entuziaste ale aplaudacilor care au bătut din palme pånă li s-au albăstrit buricele degetelor. Cei zece ani au trecut ca våntul prin puful unei păpădii şi distanţa dintre grumazul lui Geoană şi priveliştea ghilotinei care o să-l reteze este mai subţire ca firul de păr al Şeherezadei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.