Ortodoxia vechiului Maramureş pierde teren progresiv. Deşi înainte de război, Maramureşul era greco-catolic în proporţie de peste 50 de procente, nu revenirea la uniatism pune în inferioritate ortodoxia, ci catolicismul şi cultele neo-protestante, care sunt mult mai implicate şi mai active social.
Fireşte că fiecare cult sau confesiune are dreptul legitim să se manifeste după cum îi dictează tradiţiile, motivaţia şi conduita. Dacă Biserica Ortodoxă Romånă este în inferioritate în Maramureşul istoric, este vina ei că a pierdut teren, nu a catolicilor sau martorilor lui Iehova că l-au cåştigat. Situaţia confesională din Sighetu Marmaţiei, vechea reşedinţă a judeţului Maramureş în perioada interbelică s-a modificat substanţial după revoluţie, în favoarea bisericii romano-catolice, care deţine un protopopiat, cu o catedrală unde slujesc trei preoţi şi trei mănăstiri cu 25 de călugăriţe. Mănăstirile sunt dotate cu cabinet stomatologic şi grădiniţă, putånd hrăni, îmbrăca şi găzdui gratuit, aproximativ 100 de eleve de liceu şi studente. Catolicii mai deţin în Sighetu Marmaţiei, centrul social “Micul prinţ” pentru copii între 7-13 ani şi pizzeria “Pinochio”. Afiliate romano-catolicilor sunt Ordinul capucinilor şi cel laic al franciscanilor. Capucinii gestionează asociaţia “Caritas”, care întreţine în jur de 1000 de persoane cu måncare şi îmbrăcăminte, cu plata facturilor, menajul la domiciliu, asistenţa medicală şi plata tratamentelor la băi. Franciscanii au circa 40 de voluntari, care oferă ajutoare şi desfăşoară activităţi sociale.
Sub aspect filantropic, biserica ortodoxă este la pămånt şi nu face în niciun fel faţă “concurenţei” celei catolice sau cultelor neo-protestante. Ortodocşii au ajuns gestionarii patrimoniului UNESCO, iar bisericile monument se mărginesc la statutul de santinelă aproape neînsufleţită a bisericii majoritare. Pe de altă parte, credincioşii ortodocşi se confruntă, ca în toată partea de nord-vest a Transilvaniei, cu pierderea prin instanţă a lăcaşurilor de cult, în favoarea greco-catolicilor. Aşa s-au petrecut lucrurile în comunele Sarasău sau Breb, aşa s-a întåmplat în Rona de Jos sau Mănăstirea, în Ţara Maramureşului. Biserica ortodoxă îşi pierde odată cu credincioşii şi averea imobiliară, constånd pe långă lăcaşurile de cult, în terenuri şi păduri, retrocedate proprietarilor de drept. |n cele mai multe cazuri, este vorba despre bunuri confiscate de statul comunist în 1948, după desfiinţarea cultului greco-catolic şi atribuirea abuzivă a acestora, bisericii majoritare. Singura soluţie pentru ca biserica ortodoxă să facă faţă “încercărilor” la care o supun celelalte confesiuni creştine, este reformarea şi reorganizarea ei, iar ulterior, ridicarea Maramureşului istoric la rang de episcopie.
Nevoia de episcop a fost exprimată printr-o scrisoare transmisă site-ului insolit.ro, de un
grup de credincioşi ortodocşi din Sighetu Marmaţiei.