De câte ori moare un artist român cu mare trecere în rândul maselor largi – acum mă refer la Sergiu Nicolaescu -, începe operaţiunea tv de hărţuire a cadavrului.
Aşadar, doar un exemplu, pe micile ecrane se perindă tot felul de cretini, majoritatea alteraţi de filozofie, care lansează dezbateri de-a dreptul ridicole: „Să-l ardem ori să-l îngropăm pe regizor?”. N-are nici cea mai mică importanţă că ultima dorinţă a lui Nicolaescu, confirmată de către membrii familiei sale, a fost să fie incinerat.… Citește mai mult