Lovit de o cruntă scenarită, Ion Cristoiu trăieşte plenar voluptatea de a fi victimă. Altfel nu profeţea într-un recent podcast că, de pildă, dacă o dronă rusească va face victime în România, isteria va fi atât de mare încât o parte a presei îl va mânca. Adică, anticipează Cristoiu, va fi acuzat de mai mulţi ziarişti că i-a sprijinit propagandistic pe ruşi, motiv pentru care, zice el, opinia publică se va stârni împotriva sa şi va fi nevoit să fugă din ţară. Ca să vezi dramoletă!
Numai că vizionarul Cristoiu, ale cărui păreri (ce coincidenţă!) seamănă izbitor cu ideile lui Putin, nu vrea să treacă singur drept victimă şi amestecă în poveste personaje ilustre, precum George Simion ori Diana Iovanovici-Şoşoacă. În ce o priveşte pe şefa SOS, zice Cristoiu, în cazul în care intrăm în conflict armat cu Moscova, ea va trebui să fugă în Martinica. Tocmai acolo? În Caraibe? Nu cred. Ca de obicei, omul vorbeşte mai mult decât ştie. Martinica este teritoriu francez, un departament de peste mări, care face parte din UE şi, implicit, NATO. Aşa că, fie şi dacă luăm de bun scenariul delirant şi ridicol al ziaristului nostru atomic, madama nu fuge în niciun caz acolo.
Revin la chestiune. Cristoiu se dă victimă acum, anunţând
că, ostracizat, va trebui să fugă din ţară în cazul unui conflict cu Federaţia Rusă, dar asta arată că iar se contrazice flagrant. Păi de ce să fugă? După ce Rusia a invadat Ucraina, el a răspuns acuzaţiilor din presă susţinând sus şi tare că nu face propagandă rusă, că e un jurnalist obiectiv, un istoric al clipei (așa cum se autointitulează bombastic), care nu răspândește nici pe departe narativele Kremlinului. Oare să fie chiar aşa?
Citeşte şi:
Un comentariu la „Voluptatea de a fi victimă sau Cristoiu, fuga din ţară, madam Şoşoacă şi Martinica”