Într-un emfatic exercițiu de ipocrizie, Cozmin Gușă clamează: Presa românească, un ansamblu de lăutari ce-și deservesc binefăcătorii, dar doar cu plata în avans (…) cântă la comanda celor ce-i plătesc…
Ca să vezi ce tupeu. Păi toată presa românească, in corpore – să zic așa, e un copil de grădiniță pe lângă Gușă, cel care cântă partitura propagandei ruse cu elanul și abnegația unui comisar politic din Armata Roșie, mai ales de când a început invazia în Ucraina, deservindu-l ireproșabil pe beneficiar.
Adevărat, mai rămâne de lămurit dacă Gușă interpretează partiturile Kremlinului la comandă sau nu. Adică, dacă scripcărește pompos contra cost, ori este doar un ridicol voluntar care speră.
Însă, deocamdată, Gușă este depășit de Ion Cristoiu. Putinismul celui din urmă devine pe zi ce trece mai pregnant. Deja Cristoiu clamează în podcasturile sale chiar și ce încă nici n-a gândit Putin, performanță pe care Gușă încă n-a atins-o, însă, firește nu-i timpul trecut.
Citește și:
Un comentariu la „Emfaticul Cozmin Gușă detestă lăutarii sau ridicolul e doar o etapă în drumul spre penibil”