Am văzut la tv o reclamă legată de nişte napolitane care, ronţăite de către un nesimţit, provocau, la propriu, un cutremur de pământ.
Dacă s-a ajuns până aici, mă aştept ca, în curând, să mi se spună, tot la tv, despre puiul la rotisor, picurat cu mujdei, ingurgitat cu savoare doar în apropierea unei ciuperci atomice. Cert e însă că reclamele care aveau drept subiect constipaţia ori flatulenţa au devenit deja suave amintiri.… Citește mai mult
Cu oarece întârziere, chiar de 30 decembrie, am aflat că Roxana Iordache, o ziaristă care susţine monarhia, va fi dată în judecată tocmai de…(n-aţi ghicit) Casa Regală. Conform unui avocat al familiei regale, Mihai I ar fi indignat de faptul că ziarista pune sub semnul întrebării capacităţile şi libertatea sa de acţiune. Ciudat moment. O ferventă susţinătoare a monarhiei este ameninţată cu târârea în instanţă doar pentru că are anumite îndoieli.
Nu credă că procesul va avea loc, oricât de nedezvoltată ar fi inteligenţa unora, însă iar mă umflă rasul auzind despre marile „frământări” ale straniei noastre familii regale, ca să mă exprim elegant.… Citește mai mult
În urmă cu 26 de ani, exact în zorii zilei de 22 decembrie, m-am întors în Bucureşti, scurtând vizita la părinţii mei, fiindcă auzisem că-i mare iureş acasă. Am ajuns pe la 7.30 în Gara de Nord şi, după o scurtă escală la domiciliu, am plonjat direct în, hai să-i spunem – Revoluţie.
Vreo trei zile mi-au şuierat gloanţele pe la urechi, dar, odată cu executarea lui Ceauşescu, furtuna s-a mai potolit, iar eu am mulţumit Cerului – scăpasem cu viaţă.… Citește mai mult
În urmă cu vreo 10 ani, atunci când am început să scriu mai des despre faptul că extremiştii maghiari din România nu doresc o autonomie culturală (aşa cum clamau peste tot), ci una teritorială, îmi săreau în cap tot felul de reprezentaţi ai societăţii civile. Chiar dacă expuneam doar fapte, fără vreo urmă de naţionalism, mi se reproşa că nu pricep eu toată tărăşenia.
Acum, maghiarii spun limpede că doresc secesiunea (Ţinutul Secuiesc), fără a mai încercă să se ascundă sub nu-ş ce autonomie culturală, de unde deduc că, de fapt, pricepeam foarte bine cum stăteau lucurile.… Citește mai mult
Putem trăi acceptând fundamentalismul, dar nu şi ignorând pericolele pe care le generează. Această fotografie este cea mai bună dovadă. Da, pentru că – atenţie! – nu este o imagine din prezent ori din viitor, ci din trecut.
Trei femei tinere, în straie europene, se plimbă pe o stradă din Kabul (Afganistan), în anii ’70. Acum, starea de normalitate nu mai există acolo. E istorie. Acum, ele ar fi lapidate şi ar muri în chinuri groaznice.
Pentru fundamentalişti, nu doar fustele deasupra genunchilor sunt precum o blasfemie, ci şi contabilitatea, ca să dau un alt exemplu, însă mulţi dintre mai marii Europei spun că ni se pare.… Citește mai mult